Noii sefi de la CJ detin averi sensibil mai mari in comparatie cu vechea echipa. Daca averile fostului si actualului presedinte, Lucian Flaiser, respectiv Constantin Simirad, sunt comparabile, in cazul vicepresedintilor situatia se schimba radical, vicepresedintii Constantin Adascalitei si Victor Chirila batand la poarta topului celor mai bogati ieseni. Nici sefii municipalitatii nu stau prea rau la capitolul avere.
Constantin Simirad, noul presedinte al Consiliului Judetean (CJ) Iasi, detine un teren si o vila in Iasi inca din perioada cand era primar. Acesta mai are si un Mercedes fabricat in 2004. Social-democratul are depozite bancare care se ridica la 50.000 de lei, 40.000 de dolari si 8.000 de euro. Din drepturi de autor, Simirad a castigat 10.000 de dolari, din vanzarea de actiuni putin peste 15.000 de lei, iar din stimulente, datorate de municipalitate din perioada cand era primar, inca 11.000 de euro. Ca ambasador in Cuba, a castigat 54.000 de dolari si peste 35.000 de euro. Ca membru in Consiliul de Administratie al CET, Simirad a obtinut aproximativ 10.000 de lei, iar din colaborarea cu diverse publicatii, aproximativ 2.500 de lei.
Chirila e "sarac lipit"...
Desi a fost mult timp primarul uneia dintre cele mai bogate comune din judet, Barnova, declaratia de avere postata pe site-ul Primariei Barnova arata ca vicepresedintele CJ Victor Chirila nu are decat un teren de 3.600 de metri patrati, chiar in Barnova, si un autoturism Daewoo Cielo din 1998. In plus, in ultimul an, liberalul a vandut un autoturism pentru suma de 10.000 de lei. Din declaratie lipseste orice mentiune legata de indemnizatia de primar ori de veniturile celorlalti membri ai familiei. Numai ca fiica acestuia, Raluca Filip, la nici 30 de ani, este printre cele mai bogate functionare publice din Romania. Angajata pe 28 februarie 2005 in postul de manager public in cadrul Compartimentului de Relatii Publice al Prefecturii, aceasta a lucrat anterior in CJ. Potrivit declaratiei sale de avere, publicata pe site-ul Prefecturii in urma cu aproximativ doi ani, Raluca Filip detinea doua terenuri, in suprafata totala de un hectar, in comuna Barnova, o casa cu anexe si teren in aceeasi comuna si, impreuna cu sotul, nu mai putin de patru apartamente in zone bune ale municipiului Iasi. Pe langa acestea, tanara mai avea doua autoturisme (un Renault Megane si un Daewoo Tico) si o motocicleta, patru conturi bancare in valoare de 95.000 de lei, precum si doua plasamente bancare in valoare de alte 19.000 de lei. Victor Chirila nu a putut fi contactat telefonic pentru a vorbi despre veniturile sale.
Adascalitei, un vicepresedinte bogat
Vicepresedintele CJ Constantin Adascalitei, fostul viceprimar al municipiului, a obtinut anul trecut 160.000 de euro numai din vanzarea unui hectar de teren in comuna Aroneanu. "In 2007, sotia mea a dobandit aproape doua hectare in comuna Aroneanu, in urma iesirii din indiviziune. Anul trecut am vandut un hectar, tot in Aroneanu, pentru care am luat 160.000 de euro. Terenul a fost vandut la mai multe persoane care sunt rude directe si care au alipit acel teren la cele pe care le aveau deja. De atunci, am mai vandut o parcela sau doua", a declarat Constantin Adascalitei. Acesta mai detine doua case, una in Galata si pe cea parinteasca din comuna Probota, un teren de 1.900 metri patrati pe strada Podisului, 2,75 hectare in comuna Probota, 3,73 hectare in comuna Trifesti si 7,95 hectare in comuna Aroneanu. Adascalitei a adaugat ca are de primit dividende de la firmele la care este actionar, in valoare totala de 110.000 lei. In plus, una dintre firme trebuie sa ii returneze aproape 125.000 lei din anii trecuti. La aceste venituri se adauga indemnizatia de la Primarie, de 60.000 lei pe an. "Am mai primit 16.000 lei de la Agentia Nationala pentru Tineret si Sport, pentru medaliile primite de sportivii de la ENPI. Totodata, sotia mea, care este sef serviciu la IGS, a primit anul trecut 21.396 lei, iar copilul cel mic (Constantin Adascalitei junior - n.r.) a primit de la aceeasi agentie 1.000 lei pentru ca a obtinut o medalie la Europene", a mai declarat Adascalitei.
Declaratia primarului a ramas neschimbata
Primarul reales Gheorghe Nichita detine 2,3 hectare de teren in comuna Cudalbi, judetul Galati, 500 metri patrati pe strada Petre Andrei nr. 16, unde are si o casa, 600 metri patrati în comuna Voronet, judetul Suceava, si 1,6 hectare in satul Pietrarie. Primarul mai are un apartament pe strada Macazului, o garsoniera pe strada Luca Arbore, un Opel Corsa, un Daewoo Cielo, bijuterii de aur si argint in valoare de 7.500 de euro si tablouri in valoare de 8.000 de euro. De la Primarie a primit anul trecut aproape 66.300 lei, in timp ce sotia sa a obtinut din salariul de profesor la Grupul Scolar "Vasile Adamachi" 34.300 lei. In 2007, familia Nichita a mai obtinut, din alte venituri, 45.000 lei. Primarul are creante in valoare de aproape 50.000 de euro, rezultate din cesionarea partilor sociale detinute la SC Nedo SRL si SC Nedo Jr. SRL.
Viceprimarii traiesc bine
Conform ultimei declaratii de avere publicate pe site-ul Primariei Iasi, viceprimarul Camelia Gavrila detine un hectar de teren in comuna Valea Seaca, judetul Iasi, doua hectare in comuna Valea Seaca din judetul Bacau si 1.000 de metri patrati in municipiul Iasi. La capitolul imobile, Camelia Gavrila are un apartament pe strada Arcu, o casa in Valea Seaca-Bacau si o casa in constructie in Iasi. In 2001 si-a cumparat un Volkswagen Bora. La banci are depozite de 13.000 de dolari si 55.000 de lei, dar si o datorie de 150.000 de lei la Volksbank România. Sotii Gavrila castiga putin peste 100.000 de lei anual. "In mare, declaratia ramâne aceeasi. Singurele modificari apar la capitolul venituri, unde salariile sunt ceva mai mari", a declarat Camelia Gavrila.
Potrivit declaratiei de avere, cel de-al doilea viceprimar, Romeo Olteanu, are un apartament la Valea Lupului si unul pe Splai Bahlui, precum si o Dacia 1310 din 1998. Olteanu a cumparat certificate de trezorerie emise de Ministerul Economiei si Finantelor in valoare de 98.500 de lei. In urma cu un an, sotii Olteanu castigau anual cam aceeasi suma anual ca si familia Gavrila. Viceprimarul Romeo Olteanu conduce de ceva vreme un Nissan Primera, dar autoturismul nu figureaza in declaratia sa de avere.
Averile fostilor din CJ, la final de mandat
La final de mandat, Lucian Flaiser, fostul sef al CJ, are un apartament si o casa in comuna Barnova, dar si doua terenuri in suprafata totala de 7.000 de metri patrati. De asemenea, Flaiser mai detine o jumatate de casa în Barnova, provenita din mostenire, dar si o Dacie din 1997. Declaratia de avere include si tablouri din creatia personala, alte tablouri, bijuterii si icoane estimate, in total, la aproape 100.000 de euro. Flaiser mai are si doua conturi bancare, unul de 2.600 de euro si altul de 3.100 de lei. Totodata, acesta mai detine actiuni in valoare de aproape 90.000 de lei la SC Petrom SA Iasi si cateva zeci de actiuni la SC Antibiotice SA.
Lucian Profir, fostul vicepresedinte al CJ, a declarat doar un teren cu o suprafata de 2 hectare, estimat de el la aproximativ 3.000 de euro. Celalalt vice al CJ, Iovu Brezuleanu, are un apartament, doua masini si un cont de 10.000 de euro la Banca Transilvania. In 2007 Brezuleanu a castigat 110.000 de lei, sotia acestuia avand o pensie anuala de 10.800 de lei. "Cei care au venit dupa noi au mai mult. Eu nu am avut timp sa ma ocup de afaceri. Dupa patru ani ca vicepresedinte la CJ am ramas cu 10.000 de euro. Cred, totusi, ca este bine ca au banii lor", a comentat Iovu Brezuleanu.
Articolul a aparut luni, 30 iunie 2008, in cotidianul Flacara Iasului.
luni, 30 iunie 2008
miercuri, 25 iunie 2008
Verde-n fata despre fotbal
Echipa de la HappyFishTV a postat cateva editoriale absolut savuroase pe propriul site. Aici puteti viziona cel legat de fotbal. Pe aceasta pagina mai aveti doua, dar despre politica. Tonul este acelasi. Vizionare placuta.
marți, 24 iunie 2008
Remix interesant
Creatorul este thedirtchamber. Are mai multe asemenea creatii, printre care "House of Pain vs. Hora", dar si "Adrian Minune vs. Prodigy".
Via Marius Bojor.
luni, 23 iunie 2008
Leapsa
Am semnat petitia “lepsuita” de politrucul, desi nu prea cred in astfel de modalitati de manifestare a dispretului fata de mitocania/nesimtirea celor 322+PD-L (sau, mai pe romaneste, a politicienilor romani). In plus, nu cred ca va avea vreun efect. Corb la corb... Leapsa o poate prelua cine are chef sau cine crede in enuntul ei.
Supersoarecele
Cercetatorii americani au anuntat ca au creat soarecele „rezistent la cancer”. Descoperirea a fost facuta dupa ce oamenii de stiinta au modificat genetic mai multi soareci, alterand o gena numita Par-4 (recent descoperita), ce produce o proteina cu rol vitalin lupta impotriva cancerului. In plus, soarecii modificati genetic traiesc mai mult decat cei obisnuiti si sunt activi sexual mai mult timp, fiind capabili sa procreeze la o varsta de trei ori mai mare decat rudele „normale”. In acelasi timp, ei mananca de doua ori mai mult fara sa se ingrase deloc.
Iata supersoarecele.
Iata supersoarecele.
sâmbătă, 21 iunie 2008
Topul cuvintelor
Bogdan Hunea, gaini de expozitie si borex sunt cuvintele care mi-au adus cele mai multe vizite de pe google.ro. Topul este realizat pe saptamana in curs.
vineri, 20 iunie 2008
joi, 19 iunie 2008
Descoperiri inedite la Palas
* echipa de arheologi de la Palas a descoperit mai multe vestigii inedite * printre ele se numara o fântâna arteziana realizata de mesterii domnitorului Vasile Lupu * reprezentantii Iulius Group, dezvoltatorul proiectului Palas, au declarat ca vestigiile importante descoperite vor fi conservate
Echipa de arheologi care "perie" santierul complexului Palas au descoperit mai multe vestigii inedite, printre care si un fel de fântâna arteziana realizata de mesterii domnitorului Vasile Lupu. În prezent, cercetarile arheologilor se desfasoara lânga strada Palat si sunt realizate într-un sant cu o latime de 2 metri si o lungime de circa 20 de metri. În interior se pot observa mai multe pivnite ale unor foste locuinte, care continua pâna spre scarile de la capatul strazii Sf. Andrei. "A fost montat un zid mulat pentru sustinerea strazii Palat si asigurarea constructiilor care se vor face în interiorul perimetrului. Am descoperit locuinte ale orasenilor datând din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, unele functionând si în secolul al XX-lea, dotate cu pivnite din piatra si caramida frumos realizate. La baza pantei, în pamântul galben, s-au surprins câteva fundatii probabil din secolul al XVII-lea, fundatii care au fost în buna parte distruse de constructiile amintite mai sus. La cercetarile de suprafata, datele noastre vor fi întregite", a declarat Stela Cheptea, seful echipei de arheologi de la Palas.
Fântâna arteziana a lui Vasile Lupu
Arhelogii spun ca majoritatea descoperirilor din ultima vreme au avut loc în sectorul C, cel cuprins între strada Sf. Lazar si strada Sf. Constantin. "În acea zona, în timpul Evului Mediu si mai târziu a existat un lac alimentat probabil din Bahlui, pentru ca nu am gasit izvoare în zona, lac ce a fost amenajat în secolul al XVII-lea de catre domnitorul Vasile Lupu. Acesta i-a întarit malurile cu piloti din lemn de stejar de 0,60-0,90 metri fiecare. Partea de Nord a lacului, adica cea mai apropiata de Palat, a fost amenajata special cu aceiasi piloti, dar si cu împletituri din crengi si piloti de lemn, pusi fata în fata. Am reusit, de asemenea, sa surprindem o portiune de debarcader amenajat cu scânduri de lemn care se sprijineau pe aceste îngradituri de la marginea lacului. Dupa moda de la Constantinopol, actualul Istanbul, Vasile Lupu si-a construit în apropiere un foisor situat pe o infrastructura din piatra, complex elaborat, cu podeaua de lemn, perforata de un havuz, adica un fel de fântâna arteziana, care primea apa de la un izvor din deal prin conducte de olane", a mai declarat Stela Cheptea. Aceasta a adaugat ca, anterior acestor amenajari, în zona respectiva a existat o necropola crestina, lucru reiesit în urma faptului ca în zona s-au gasit cinci cruciulite. "Exista o diferenta fata de toate celelalte descoperiri, deoarece în fiecare mormânt erau aranjati mai multi indivizi, mai exact între doi si cinci. Mâinile erau pe piept sau pe lânga corp. Unele aveau mâna dreapta pe partea stânga a corpului, în zona inimii, ceea ce denota o atentie deosebita în ceea ce priveste îngroparea mortilor", a adaugat Stela Cheptea. Arheologii au descoperit mai multe asemenea grupuri, însumând circa 90 de schelete, unele deranjate de lucrarile pentru amenajarea fostului Strand Municipal.
Descoperiri anterioare
Anul trecut, în urma sapaturilor din incinta împrejmuita, au fost descoperite resturile unui atelier de tabacarie, drept dovada stând mai multe butoaie de acest fel. "Dupa ce am facut protectia pentru Curtea Domneasca, lânga caminul de batrâni, adica în sectorul D, am descoperit patru case care probabil au facut parte dintr-un atelier de tabacarie, care functiona în mlastina Curtii Domnesti. În zonele decopertate se putea simti chiar si un iz specific pieilor prelucrate. Casele nu reprezentau o valoare din punct de vedere arheologic. E vorba de case de negustori, de oraseni, spre deosebire de cea de la Hala Centrala, care este un soi de palat mai mic al unui boier. Totodata, lânga turnul de straja, am gasit urmele unei canalizari din secolul al XIX-lea si un zid de incinta", a relatat Stela Cheptea.
Vestigiile importante vor fi conservate
Stela Fodor, directorul general al Iulius Group, dezvoltatorul complexului Palas, a declarat ca vestigiile importante descoperite pe santier vor fi conservate. "Avem un contract cu doamna Cheptea si dumneaei, împreuna cu o echipa numeroasa de arheologi, se ocupa de cercetarile arheologice. Noi am dorit, înca de la început, ca toate vestigiile istorice sa fie puse în valoare. Obictivele de atractie vor fi conservate, fie in situ, fie în vitrina, în functie de marime. Suntem interesati sa le valorificam", a declarat Stela Fodor.
Articol aparut in Flacara Iasului pe 19 iunie 2008.
P.S. Desi anuntase initial ca va organiza o conferinta de presa în care va prezenta toate descoperirile de la Palas, dupa aparitia materialului de mai sus, Vasile Munteanu, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Iasi, a precizat ca a amanat conferinta pentru saptamana viitoare.
Echipa de arheologi care "perie" santierul complexului Palas au descoperit mai multe vestigii inedite, printre care si un fel de fântâna arteziana realizata de mesterii domnitorului Vasile Lupu. În prezent, cercetarile arheologilor se desfasoara lânga strada Palat si sunt realizate într-un sant cu o latime de 2 metri si o lungime de circa 20 de metri. În interior se pot observa mai multe pivnite ale unor foste locuinte, care continua pâna spre scarile de la capatul strazii Sf. Andrei. "A fost montat un zid mulat pentru sustinerea strazii Palat si asigurarea constructiilor care se vor face în interiorul perimetrului. Am descoperit locuinte ale orasenilor datând din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, unele functionând si în secolul al XX-lea, dotate cu pivnite din piatra si caramida frumos realizate. La baza pantei, în pamântul galben, s-au surprins câteva fundatii probabil din secolul al XVII-lea, fundatii care au fost în buna parte distruse de constructiile amintite mai sus. La cercetarile de suprafata, datele noastre vor fi întregite", a declarat Stela Cheptea, seful echipei de arheologi de la Palas.
Fântâna arteziana a lui Vasile Lupu
Arhelogii spun ca majoritatea descoperirilor din ultima vreme au avut loc în sectorul C, cel cuprins între strada Sf. Lazar si strada Sf. Constantin. "În acea zona, în timpul Evului Mediu si mai târziu a existat un lac alimentat probabil din Bahlui, pentru ca nu am gasit izvoare în zona, lac ce a fost amenajat în secolul al XVII-lea de catre domnitorul Vasile Lupu. Acesta i-a întarit malurile cu piloti din lemn de stejar de 0,60-0,90 metri fiecare. Partea de Nord a lacului, adica cea mai apropiata de Palat, a fost amenajata special cu aceiasi piloti, dar si cu împletituri din crengi si piloti de lemn, pusi fata în fata. Am reusit, de asemenea, sa surprindem o portiune de debarcader amenajat cu scânduri de lemn care se sprijineau pe aceste îngradituri de la marginea lacului. Dupa moda de la Constantinopol, actualul Istanbul, Vasile Lupu si-a construit în apropiere un foisor situat pe o infrastructura din piatra, complex elaborat, cu podeaua de lemn, perforata de un havuz, adica un fel de fântâna arteziana, care primea apa de la un izvor din deal prin conducte de olane", a mai declarat Stela Cheptea. Aceasta a adaugat ca, anterior acestor amenajari, în zona respectiva a existat o necropola crestina, lucru reiesit în urma faptului ca în zona s-au gasit cinci cruciulite. "Exista o diferenta fata de toate celelalte descoperiri, deoarece în fiecare mormânt erau aranjati mai multi indivizi, mai exact între doi si cinci. Mâinile erau pe piept sau pe lânga corp. Unele aveau mâna dreapta pe partea stânga a corpului, în zona inimii, ceea ce denota o atentie deosebita în ceea ce priveste îngroparea mortilor", a adaugat Stela Cheptea. Arheologii au descoperit mai multe asemenea grupuri, însumând circa 90 de schelete, unele deranjate de lucrarile pentru amenajarea fostului Strand Municipal.
Descoperiri anterioare
Anul trecut, în urma sapaturilor din incinta împrejmuita, au fost descoperite resturile unui atelier de tabacarie, drept dovada stând mai multe butoaie de acest fel. "Dupa ce am facut protectia pentru Curtea Domneasca, lânga caminul de batrâni, adica în sectorul D, am descoperit patru case care probabil au facut parte dintr-un atelier de tabacarie, care functiona în mlastina Curtii Domnesti. În zonele decopertate se putea simti chiar si un iz specific pieilor prelucrate. Casele nu reprezentau o valoare din punct de vedere arheologic. E vorba de case de negustori, de oraseni, spre deosebire de cea de la Hala Centrala, care este un soi de palat mai mic al unui boier. Totodata, lânga turnul de straja, am gasit urmele unei canalizari din secolul al XIX-lea si un zid de incinta", a relatat Stela Cheptea.
Vestigiile importante vor fi conservate
Stela Fodor, directorul general al Iulius Group, dezvoltatorul complexului Palas, a declarat ca vestigiile importante descoperite pe santier vor fi conservate. "Avem un contract cu doamna Cheptea si dumneaei, împreuna cu o echipa numeroasa de arheologi, se ocupa de cercetarile arheologice. Noi am dorit, înca de la început, ca toate vestigiile istorice sa fie puse în valoare. Obictivele de atractie vor fi conservate, fie in situ, fie în vitrina, în functie de marime. Suntem interesati sa le valorificam", a declarat Stela Fodor.
Articol aparut in Flacara Iasului pe 19 iunie 2008.
P.S. Desi anuntase initial ca va organiza o conferinta de presa în care va prezenta toate descoperirile de la Palas, dupa aparitia materialului de mai sus, Vasile Munteanu, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Iasi, a precizat ca a amanat conferinta pentru saptamana viitoare.
Banc legat de meciul Romania-Olanda
Cica antrenorul Olandei isi anunta jucatorii ca vor juca un meci impotriva Romaniei. Nimeni n-are chef. La un moment dat portarul Martin Stekelenburg zice:
- Baieti, joc eu singur contra Romaniei. Mergeti voi intr-un club, ok?
Toti sunt de acord. La un moment dat aprind televizorul si ce vad: 1-0 pentru Olanda, gol Stekelenburg in minutul 5! Toti veseli, sting televizorulul si se pun din nou pe baute... La capatul celor 90 de minute pornesc din nou televizorul: "Romania 2 - Olanda 1, goluri Mutu, minutele 89 si 90". Fuga toti la stadion si la vestiare il gasesc pe Stekelenburg, disperat, cu capul in maini... - Ce s-a intamplat, Martin?
- Baieti, imi pare sincer rau, am fost eliminat in minutul 6.
- Baieti, joc eu singur contra Romaniei. Mergeti voi intr-un club, ok?
Toti sunt de acord. La un moment dat aprind televizorul si ce vad: 1-0 pentru Olanda, gol Stekelenburg in minutul 5! Toti veseli, sting televizorulul si se pun din nou pe baute... La capatul celor 90 de minute pornesc din nou televizorul: "Romania 2 - Olanda 1, goluri Mutu, minutele 89 si 90". Fuga toti la stadion si la vestiare il gasesc pe Stekelenburg, disperat, cu capul in maini... - Ce s-a intamplat, Martin?
- Baieti, imi pare sincer rau, am fost eliminat in minutul 6.
luni, 16 iunie 2008
Editorial despre Irina Schrotter
Astazi voi prelua doua lucruri. Primul este editorialul scris de Andreea.
"De ce mai munciti, oricum sunteti inutili, nu folositi la nimic"
In ultima perioada nu exista conferinta de presa, in care d-na Schrotter sa nu ne serveasca lectii de presa si mustrari, insa nu pentru ceea ce scriem noi, ci pentru comportamentul, considerat de dumneai ca fiind nepotrivit al unui anumit ziar local "cu cea mai mare credibilitate din Iasi", ca s-o citez.
La sfarsitul campaniei electorale, cu nervii intinsi la maximum de sicanele PSD cu caricaturi si ziare electorale, d-na Schrotter s-a dezlantuit si ne-a acuzat direct de rea-intentie. Un coleg a intrebat-o de ce nu trateaza problema fata in fata cu directorii de trusturi media. Dupa ce a explicat ca atunci cand avea varsta noastra, nu i se impunea nimic si ca de fapt nu avem nicio vina, d-na Schrotter ne-a transmis urmatorul mesaj: "De ce mai munciti, oricum sunteti inutili, nu folositi la nimic"!
Multumim d-nei Schrotter pentru "frumoasele" ei aprecieri pe care ni le-a aruncat tuturor si pentru "respectul" cu care ne trateaza munca noastra. Ca jurnalista sunt nevoita sa tratez aceste remarci ca atare, respectiv sa le ignor deoarece nu ma reprezinta. Nu este corect si nici macar profesionist sa fim amestecati intr-un razboi personal al d-nei Schrotter pe care-l poarta cu unele publicatii iesene. Va inteleg indignarea si faptul ca va simtiti nedreptatita in conditiile in care, umbla vorba prin targ ca publicatia respectiva chiar a avut "tupeul" sa va refuze cateva advertoriale, care chiar daca erau platite cu bani frumosi, au fost respinse deoarece, citez "s-a intrecut masura" si "erau exagerate".
Andreea Boca
16 iunie 2008
Cel de-al doilea este un text care ar putea la fel de bine sa fie editorial si care ii apartine lui Cosmin.
Primarul Iaşului este cel pe care l-au dorit cei care au mers la vot, dar mai ales cei care nu au mers. Iasul este un oras scindat. La periferii sunt oamenii care asteapta mereu sa li se dea ceva. O asteptare resemnata si pasiva care se activeaza, insa, o data la patru ani, la vot. Votul devine astfel o stampila care parafeaza prelungirea asteptarii. E singura arma a unor oameni care isi apara cu disperare un drept pe care asteapta sa il primeasca pentru ca nu stiu cum sa il castige.
Cealalta jumatate, a oamenilor care fac, care gandesc, jumatatea oamenilor activi in schimb se dezactiveaza brusc si (aparent) inexplicabil in ziua votului. Responsabilitatea lor fata de societate este zero. E de inteles. Societatea nu i-a ajutat niciodata, de ce s-ar implica pentru binele ei? Tot ce au construit au construit luptand cu sistemul, nu sprijiniti de normalitatea pe care acesta ar fi trebuit sa le-o garanteze. Primarul “asistatilor social” e un primar pe care il merita, insa, si ei. Pentru ca, totusi, nu totul ni se cuvine. Nu intotdeauna responsabilitatea fata de lumea care ne inconjoara ar trebui sa fie o optiune.
Dincolo de toate, campania. Una in care cel parasutat intr-o lume careia nu ii apartine este stangaci, greseste, pentru ca nu e in stare sa minta senin, sa manipuleze, se enerveaza pentru ca nu are un raspuns firesc la mizerie. Celalalt, neavand cum sa arate ca e bun, incearca sa demonstreze ca “toti sunt la fel”. I-a mai iesit o dată. Numai noua nu o sa ne iasa nimic inca patru ani.
"De ce mai munciti, oricum sunteti inutili, nu folositi la nimic"
In ultima perioada nu exista conferinta de presa, in care d-na Schrotter sa nu ne serveasca lectii de presa si mustrari, insa nu pentru ceea ce scriem noi, ci pentru comportamentul, considerat de dumneai ca fiind nepotrivit al unui anumit ziar local "cu cea mai mare credibilitate din Iasi", ca s-o citez.
La sfarsitul campaniei electorale, cu nervii intinsi la maximum de sicanele PSD cu caricaturi si ziare electorale, d-na Schrotter s-a dezlantuit si ne-a acuzat direct de rea-intentie. Un coleg a intrebat-o de ce nu trateaza problema fata in fata cu directorii de trusturi media. Dupa ce a explicat ca atunci cand avea varsta noastra, nu i se impunea nimic si ca de fapt nu avem nicio vina, d-na Schrotter ne-a transmis urmatorul mesaj: "De ce mai munciti, oricum sunteti inutili, nu folositi la nimic"!
Multumim d-nei Schrotter pentru "frumoasele" ei aprecieri pe care ni le-a aruncat tuturor si pentru "respectul" cu care ne trateaza munca noastra. Ca jurnalista sunt nevoita sa tratez aceste remarci ca atare, respectiv sa le ignor deoarece nu ma reprezinta. Nu este corect si nici macar profesionist sa fim amestecati intr-un razboi personal al d-nei Schrotter pe care-l poarta cu unele publicatii iesene. Va inteleg indignarea si faptul ca va simtiti nedreptatita in conditiile in care, umbla vorba prin targ ca publicatia respectiva chiar a avut "tupeul" sa va refuze cateva advertoriale, care chiar daca erau platite cu bani frumosi, au fost respinse deoarece, citez "s-a intrecut masura" si "erau exagerate".
Andreea Boca
16 iunie 2008
Cel de-al doilea este un text care ar putea la fel de bine sa fie editorial si care ii apartine lui Cosmin.
Primarul Iaşului este cel pe care l-au dorit cei care au mers la vot, dar mai ales cei care nu au mers. Iasul este un oras scindat. La periferii sunt oamenii care asteapta mereu sa li se dea ceva. O asteptare resemnata si pasiva care se activeaza, insa, o data la patru ani, la vot. Votul devine astfel o stampila care parafeaza prelungirea asteptarii. E singura arma a unor oameni care isi apara cu disperare un drept pe care asteapta sa il primeasca pentru ca nu stiu cum sa il castige.
Cealalta jumatate, a oamenilor care fac, care gandesc, jumatatea oamenilor activi in schimb se dezactiveaza brusc si (aparent) inexplicabil in ziua votului. Responsabilitatea lor fata de societate este zero. E de inteles. Societatea nu i-a ajutat niciodata, de ce s-ar implica pentru binele ei? Tot ce au construit au construit luptand cu sistemul, nu sprijiniti de normalitatea pe care acesta ar fi trebuit sa le-o garanteze. Primarul “asistatilor social” e un primar pe care il merita, insa, si ei. Pentru ca, totusi, nu totul ni se cuvine. Nu intotdeauna responsabilitatea fata de lumea care ne inconjoara ar trebui sa fie o optiune.
Dincolo de toate, campania. Una in care cel parasutat intr-o lume careia nu ii apartine este stangaci, greseste, pentru ca nu e in stare sa minta senin, sa manipuleze, se enerveaza pentru ca nu are un raspuns firesc la mizerie. Celalalt, neavand cum sa arate ca e bun, incearca sa demonstreze ca “toti sunt la fel”. I-a mai iesit o dată. Numai noua nu o sa ne iasa nimic inca patru ani.
sâmbătă, 14 iunie 2008
vineri, 13 iunie 2008
Bataie cu perne
Somnul natiunii naste mineriade. Sub acest slogan niste (?) bucuresteni au lansat o invitatie la un eveniment inedit. De fapt, eu am primit-o pe messenger.
Pune mana pe o perna si vino sambata, 14 iunie, la ora
Nichita sau Oprea?
In ultima zi a acestei campanii electorale, Flacara Iasului va prezinta un interviu in oglinda cu Gheorghe Nichita (PSD) si Dumitru Oprea (PD-L), cei doi finalisti ai luptei pentru Primaria Iasi. Acestia au raspuns la zece intrebari vizând cele mai arzatoare chestiuni ale orasului. Raspunsurile acestora va pot ajuta sa luati o decizie pentru votul de pe 15 iunie. Cititi interviurile mai jos.
Gheorghe Nichita - PSD
1. Care sunt prioritatile Iasului?
Acum 4 ani, prioritatile iesenilor erau siguranta cetateanului si iluminatul public. Infiintarea Politiei Comunitare a dus la scaderea infractionalitatii cu 30 la suta. Totodata am scos total orasul din bezna. Acum iesenii au stabilit alte prioritati: fluidizarea traficului si amenajarea de parcari, asfaltarea tuturor drumurilor - si vreau sa va spun ca pâna in 2010 Iasul va avea cele mai bune drumuri din România, apoi, dezvoltarea transportului public.
2. Cum pot fi folosite fondurile europene pentru a schimba fata Iasului?
Avem pregatite proiecte pentru atragerea de fonduri europene in valoare de 350 de milioane de euro pentru infrastructura. In 2008 vom obtine fonduri europene in valoare de 24 milioane euro pentru reabilitarea drumurilor din zona istorica, culturala si turistica a Iasului si a axei Est-Vest a municipiului, 22 milioane euro necesare construirii Pasajului Octav Bancila si 50 milioane de euro pentru conformarea CET la Programele de mediu. Pentru imbunatatirea eficientei energetice in cadrul CET, vom avea o finantare nerambursabila de 25 milioane euro de la Ministerul Mediului. Tot fondurile europene ne vor folosi pentru realizarea regenerarii urbane a zonei Cuza-Voda, dar si pentru realizarea unor parteneriate public-privat pentru Gradina Zoologica sau Zona de Agrement Ciric.
3. Care este brandul Iasului?
Iasul insusi este un brand pentru România. Când spui Iasi, spui Capitala culturala si spirituala a tarii. Proiectul de a construi un brand al Iasului se afla pe lista celor 121 de proiecte care se regasesc in Strategia de dezvoltare durabila a Iasului. Aceasta da un tip de brand pentru Iasi - "oras al inspiratiei", dar multe alte elemente definitorii pentru oras pot concura la configurarea brandului Iasului. Trebuie sa facem o strategie speciala pentru aceasta. Putem promova si elemente originale caracteristice Iasului, precum Palatul Culturii, Teatrul National, bisericile-monument, ideea de "primul", "prima" (prima universitate din tara, primul teatru national, primul muzeu memorial literar, primul laborator de electricitate sau primul teatru evreiesc din lume).
4. In ce an va deveni Iasul capitala culturala europeana?
As vrea sa devina cât mai curând posibil, dar nu cred ca va fi mai devreme de 2012. Iasul trebuie pregatit pentru a deveni capitala culturala europeana, e angajamentul meu de a-l pregati pentru acest program european. Pâna in 2019 au fost stabilite cele doua orase care vor fi in fiecare an capitala culturala europeana, insa eu sper ca prin lobby-ul europarlamentarilor nostri, in special al colegului si prietenului meu Adrian Severin, ca sa fie acceptat si un al treilea oras, iar Iasul sa fie inclus in acest program.
5. Cât de importanta este functia de primar al Iasului la nivel national?
Iasul este primul oras al tarii dupa Bucuresti, iar in mandatul meu vreau sa devina primul centru economic al tarii, dupa Capitala. Importanta functiei de primar este data de importanta orasului.
6. Caracterizati-va adversarul intr-o fraza.
Marioneta unui grup de interese imobiliare, un candidat cu un comportament sub demnitatea unui profesor universitar si fost rector al primei Universitati din tara. Toata campania nu a facut decât sa injure. L-a facut haimana, mincinos si hot de idei pe ministrul liberal al Educatiei, domnul Cristian Adomnitei. A cumparat spatii in ziare ca sa ma injure zilnic, a lansat calomnii la adresa mea si a domnului Constantin Simirad fara sa aduca niciun fel de probe. A facut fals in declaratii ascunzându-si veniturile pe care le-a obtinut, fiind cercetat acum de Parchet si ANI. E considerat un pericol public pentru banul public pentru ca a incredintat lucrari la Universitate fara sa faca licitatie publica. Acum Universitatea e considerata o institutie cu potential de risc ridicat in ce priveste respectarea legii achizitiilor publice, fiind sanctionata cu amenda de 80.000 lei si doua avertismente.
7. In cazul (inevitabil) al unei aliante cu PNL, pe cine ati prefera ca viceprimar dintre cei patru consilieri locali liberali?
Pe doamna Camelia Gavrila o recomanda foarte multe calitati, si ca om, si din perspectiva experientei pe care o are in administratia publica: consilier local si sef al Inspectoratului Scolar Judetean. Va fi un viceprimar foarte bun al Iasului.
8. Situatie: culoarea noului Guvern este alta decât cea a partidului din care faceti parte. Ati fi dispus sa v-o schimbati in beneficiul iesenilor (tinând cont de "traditionalele" animozitati privind alocarea de fonduri)?
N-am facut acest lucru in ultimii patru ani de zile care au fost foarte grei si in care am lucrat doar in beneficiul iesenilor, n-o sa fac nici de acum inainte. Daca viitorul Guvern va fi ostil Iasului voi spune acest lucru cât se poate de tare ca sa-l cunoasca toata lumea si sa nu repete greselile din ultimii patru ani.
9. Daca nu veti câstiga alegerile, ce veti face pe urma? Ramâneti in politica, va retrageti in administratie, va apucati de afaceri etc.?
Voi câstiga aceste alegeri.
10. Dati un pronostic pentru turul II.
V-am raspuns deja. Am un mesaj pentru toti cititorii Flacara Iasului si pentru toti iesenii: sa vina la vot duminica, sa voteze pentru continuarea proiectelor de dezvoltare a orasului pe care le-am inceput, sa voteze pentru prosperitatea Iasului, sa voteze pentru bunastarea iesenilor.
Dumitru Oprea - PD-L
1. Care sunt prioritatile Iasului?
In acest moment sunt sute de probleme care sufoca orasul. Fiecare dintre acestea isi are radacina in felul in care Gheorghe Nichita a inteles sa conduca o administratie falimentara. Nu poti sa te afli in fruntea unui oras de talia Iasului in anul 2008 fara a avea habar unde vrei sa ajungi, fara strategie, fara program, fara proiecte. Strazile sunt cârpite la repezeala, parcurile de joaca pentru copii se darâma sub ochii nostri, traficul devine insuportabil in orele de vârf, se distrug parcuri pentru a se improviza parcari, si invers. Prioritatea numarul unu va fi Strategia de Dezvoltare Locala. Voi face in asa fel incât prioritatile Iasului sa coincida cu prioritatile fiecarui iesean.
2. Cum pot fi folosite fondurile europene pentru a schimba fata Iasului?
Am vazut cu totii in campania pentru primul tur al alegerilor cum Gheorghe Nichita s-a autoproclamat, spre hazul tuturor, campion in atragerea fondurilor europene. In realitate, nu avem programe de finantare sau proiecte viabile. Exista fonduri nerambursabile pentru refacerea strazilor, modernizarea transportului public, turism, mediu, amenajarea parcurilor sau a scolilor, dar trebuie sa le acceseze cineva. Primaria a preferat sa ne indatoreze pe urmatorii 20 de ani printr-un credit de 60 de milioane de euro. In programul meu se gasesc exemple concrete de proiecte ce vor fi derulate prin accesarea de fonduri europene. De exemplu, voi depune proiecte pentru lucrari de infrastructura majora cum ar fi pasajul subteran dinspre Pacurari spre Piata Mihai Eminescu sau pentru amenajarea si ecologizarea Bahluiului.
3. Care este brandul Iasului?
Este greu sa vorbesc doar despre un brand care indentifica orasul. Cu ani in urma, Iasul era cunoscut in tara prin industria grea sau ca oras prin excelenta cultural, dar priviti cum arata industria locala sau institutiile culturale iesene la ora actuala. Un brand trebuie intretinut ca sa nu se piarda. Lumea uita usor si nici nu putem lipi etichete false orasului. Cred totusi ca cel mai potrivit brand este Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", cea mai veche universitate in limba româna din tara. Ma bucur ca am avut onoarea ca rector timp de doua mandate. Dincolo de brand, avem multi ieseni de care suntem mândri si care ne reprezinta orasul in tara si in strainatate. Avem artisti ieseni care au câstigat premii internationale pentru munca lor. Exemplu sunt chiar Cristian Mungiu, Ana Maria Marinca si lista poate continua. Avem sportivi care fac performanta la un nivel european. Elevi, studenti care exceleaza la invatatura. Reprezinta orasul toti cei care, prin valoarea lor, prin performanta si devotament fata de oras, fac ca Iasul sa fie cunoscut la nivel national si interantional.
4. In ce an va deveni Iasul capitala culturala europeana?
Pâna sa putem avea o data exacta trebuie sa facem in asa fel incât sa meritam un astfel de titlu. In orasul culturii si al inovatiei, cultura a ajuns o Cenusareasa care parca ne incomodeaza. Nu ne putem permite sa purtam valorile iesene printre schele. Cultura trebuie sprijinita prin programe coerente si alocari bugetare semnificative. Voi dezvolta programe care sa duca la promovarea societatii academice iesene in plan national si international. Doar cu atentia indreptata spre valorile umane ale Iasului vom putea vorbi despre o adevarata capitala europeana a culturii.
5. Cât de importanta este functia de primar al Iasului la nivel national?
Sigur ca macar din punct de vedere simbolic, functia de Primar al Iasului are o insemnatate deosebita. Problema este ca trebuie ca Iasul sa conteze la nivel national pentru a putea incarca de semnificatie si functia despre care vorbiti. Trebuie sa deschidem Iasul si la nivel national si international pentru investitii, pentru fonduri europene. E timpul ca Iasul sa intre in rândul marilor orase dezvoltate economic si ca românii sa cunoasca si Iasul turistic, cultural si european.
6. Caracterizati-va adversarul intr-o fraza.
Primarul care a tinut Iasul pe loc prea mult timp. Dar iesenii vad de ani de zile cum este primarul, nu cred ca mai este nevoie sa-l descriu eu, s-a caracterizat singur prin ce a facut in acesti 4-5 ani. Cum puteti descrie un primar care nu a facut nimic pentru ieseni?
7. In cazul (inevitabil) al unei aliante cu PNL, pe cine ati prefera ca viceprimar dintre cei patru consilieri locali liberali?
Important este ca dupa ce voi câstiga alegerile, majoritatea de dreapta din consiliul local sa poata trece urgent la punerea in practica a proiectelor pentru ieseni. Problema viceprimarilor este una prematura. Va asigur insa ca in echipa mea nu vor avea loc decât oameni a caror prioritate va fi deschiderea Iasului si respectarea legii.
8. Situatie: culoarea noului Guvern este alta decât cea a partidului din care faceti parte. Ati fi dispus sa v-o schimbati in beneficiul iesenilor (tinând cont de "traditionalele" animozitati privind alocarea de fonduri)?
Spiritul liberal este o orientare careia i-am fost fidel. Acum fac parte dintr-un partid democrat-liberal. Asta este orientarea care cred ca va aduce prosperitate iesenilor.
9. Daca nu veti câstiga alegerile, ce veti face pe urma? Ramâneti in politica, va retrageti in administratie, va apucati de afaceri etc.?
Voi câstiga alegerile.
10. Dati un pronostic pentru turul II.
Vor invinge iesenii!
Gheorghe Nichita - PSD
1. Care sunt prioritatile Iasului?
Acum 4 ani, prioritatile iesenilor erau siguranta cetateanului si iluminatul public. Infiintarea Politiei Comunitare a dus la scaderea infractionalitatii cu 30 la suta. Totodata am scos total orasul din bezna. Acum iesenii au stabilit alte prioritati: fluidizarea traficului si amenajarea de parcari, asfaltarea tuturor drumurilor - si vreau sa va spun ca pâna in 2010 Iasul va avea cele mai bune drumuri din România, apoi, dezvoltarea transportului public.
2. Cum pot fi folosite fondurile europene pentru a schimba fata Iasului?
Avem pregatite proiecte pentru atragerea de fonduri europene in valoare de 350 de milioane de euro pentru infrastructura. In 2008 vom obtine fonduri europene in valoare de 24 milioane euro pentru reabilitarea drumurilor din zona istorica, culturala si turistica a Iasului si a axei Est-Vest a municipiului, 22 milioane euro necesare construirii Pasajului Octav Bancila si 50 milioane de euro pentru conformarea CET la Programele de mediu. Pentru imbunatatirea eficientei energetice in cadrul CET, vom avea o finantare nerambursabila de 25 milioane euro de la Ministerul Mediului. Tot fondurile europene ne vor folosi pentru realizarea regenerarii urbane a zonei Cuza-Voda, dar si pentru realizarea unor parteneriate public-privat pentru Gradina Zoologica sau Zona de Agrement Ciric.
3. Care este brandul Iasului?
Iasul insusi este un brand pentru România. Când spui Iasi, spui Capitala culturala si spirituala a tarii. Proiectul de a construi un brand al Iasului se afla pe lista celor 121 de proiecte care se regasesc in Strategia de dezvoltare durabila a Iasului. Aceasta da un tip de brand pentru Iasi - "oras al inspiratiei", dar multe alte elemente definitorii pentru oras pot concura la configurarea brandului Iasului. Trebuie sa facem o strategie speciala pentru aceasta. Putem promova si elemente originale caracteristice Iasului, precum Palatul Culturii, Teatrul National, bisericile-monument, ideea de "primul", "prima" (prima universitate din tara, primul teatru national, primul muzeu memorial literar, primul laborator de electricitate sau primul teatru evreiesc din lume).
4. In ce an va deveni Iasul capitala culturala europeana?
As vrea sa devina cât mai curând posibil, dar nu cred ca va fi mai devreme de 2012. Iasul trebuie pregatit pentru a deveni capitala culturala europeana, e angajamentul meu de a-l pregati pentru acest program european. Pâna in 2019 au fost stabilite cele doua orase care vor fi in fiecare an capitala culturala europeana, insa eu sper ca prin lobby-ul europarlamentarilor nostri, in special al colegului si prietenului meu Adrian Severin, ca sa fie acceptat si un al treilea oras, iar Iasul sa fie inclus in acest program.
5. Cât de importanta este functia de primar al Iasului la nivel national?
Iasul este primul oras al tarii dupa Bucuresti, iar in mandatul meu vreau sa devina primul centru economic al tarii, dupa Capitala. Importanta functiei de primar este data de importanta orasului.
6. Caracterizati-va adversarul intr-o fraza.
Marioneta unui grup de interese imobiliare, un candidat cu un comportament sub demnitatea unui profesor universitar si fost rector al primei Universitati din tara. Toata campania nu a facut decât sa injure. L-a facut haimana, mincinos si hot de idei pe ministrul liberal al Educatiei, domnul Cristian Adomnitei. A cumparat spatii in ziare ca sa ma injure zilnic, a lansat calomnii la adresa mea si a domnului Constantin Simirad fara sa aduca niciun fel de probe. A facut fals in declaratii ascunzându-si veniturile pe care le-a obtinut, fiind cercetat acum de Parchet si ANI. E considerat un pericol public pentru banul public pentru ca a incredintat lucrari la Universitate fara sa faca licitatie publica. Acum Universitatea e considerata o institutie cu potential de risc ridicat in ce priveste respectarea legii achizitiilor publice, fiind sanctionata cu amenda de 80.000 lei si doua avertismente.
7. In cazul (inevitabil) al unei aliante cu PNL, pe cine ati prefera ca viceprimar dintre cei patru consilieri locali liberali?
Pe doamna Camelia Gavrila o recomanda foarte multe calitati, si ca om, si din perspectiva experientei pe care o are in administratia publica: consilier local si sef al Inspectoratului Scolar Judetean. Va fi un viceprimar foarte bun al Iasului.
8. Situatie: culoarea noului Guvern este alta decât cea a partidului din care faceti parte. Ati fi dispus sa v-o schimbati in beneficiul iesenilor (tinând cont de "traditionalele" animozitati privind alocarea de fonduri)?
N-am facut acest lucru in ultimii patru ani de zile care au fost foarte grei si in care am lucrat doar in beneficiul iesenilor, n-o sa fac nici de acum inainte. Daca viitorul Guvern va fi ostil Iasului voi spune acest lucru cât se poate de tare ca sa-l cunoasca toata lumea si sa nu repete greselile din ultimii patru ani.
9. Daca nu veti câstiga alegerile, ce veti face pe urma? Ramâneti in politica, va retrageti in administratie, va apucati de afaceri etc.?
Voi câstiga aceste alegeri.
10. Dati un pronostic pentru turul II.
V-am raspuns deja. Am un mesaj pentru toti cititorii Flacara Iasului si pentru toti iesenii: sa vina la vot duminica, sa voteze pentru continuarea proiectelor de dezvoltare a orasului pe care le-am inceput, sa voteze pentru prosperitatea Iasului, sa voteze pentru bunastarea iesenilor.
Dumitru Oprea - PD-L
1. Care sunt prioritatile Iasului?
In acest moment sunt sute de probleme care sufoca orasul. Fiecare dintre acestea isi are radacina in felul in care Gheorghe Nichita a inteles sa conduca o administratie falimentara. Nu poti sa te afli in fruntea unui oras de talia Iasului in anul 2008 fara a avea habar unde vrei sa ajungi, fara strategie, fara program, fara proiecte. Strazile sunt cârpite la repezeala, parcurile de joaca pentru copii se darâma sub ochii nostri, traficul devine insuportabil in orele de vârf, se distrug parcuri pentru a se improviza parcari, si invers. Prioritatea numarul unu va fi Strategia de Dezvoltare Locala. Voi face in asa fel incât prioritatile Iasului sa coincida cu prioritatile fiecarui iesean.
2. Cum pot fi folosite fondurile europene pentru a schimba fata Iasului?
Am vazut cu totii in campania pentru primul tur al alegerilor cum Gheorghe Nichita s-a autoproclamat, spre hazul tuturor, campion in atragerea fondurilor europene. In realitate, nu avem programe de finantare sau proiecte viabile. Exista fonduri nerambursabile pentru refacerea strazilor, modernizarea transportului public, turism, mediu, amenajarea parcurilor sau a scolilor, dar trebuie sa le acceseze cineva. Primaria a preferat sa ne indatoreze pe urmatorii 20 de ani printr-un credit de 60 de milioane de euro. In programul meu se gasesc exemple concrete de proiecte ce vor fi derulate prin accesarea de fonduri europene. De exemplu, voi depune proiecte pentru lucrari de infrastructura majora cum ar fi pasajul subteran dinspre Pacurari spre Piata Mihai Eminescu sau pentru amenajarea si ecologizarea Bahluiului.
3. Care este brandul Iasului?
Este greu sa vorbesc doar despre un brand care indentifica orasul. Cu ani in urma, Iasul era cunoscut in tara prin industria grea sau ca oras prin excelenta cultural, dar priviti cum arata industria locala sau institutiile culturale iesene la ora actuala. Un brand trebuie intretinut ca sa nu se piarda. Lumea uita usor si nici nu putem lipi etichete false orasului. Cred totusi ca cel mai potrivit brand este Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", cea mai veche universitate in limba româna din tara. Ma bucur ca am avut onoarea ca rector timp de doua mandate. Dincolo de brand, avem multi ieseni de care suntem mândri si care ne reprezinta orasul in tara si in strainatate. Avem artisti ieseni care au câstigat premii internationale pentru munca lor. Exemplu sunt chiar Cristian Mungiu, Ana Maria Marinca si lista poate continua. Avem sportivi care fac performanta la un nivel european. Elevi, studenti care exceleaza la invatatura. Reprezinta orasul toti cei care, prin valoarea lor, prin performanta si devotament fata de oras, fac ca Iasul sa fie cunoscut la nivel national si interantional.
4. In ce an va deveni Iasul capitala culturala europeana?
Pâna sa putem avea o data exacta trebuie sa facem in asa fel incât sa meritam un astfel de titlu. In orasul culturii si al inovatiei, cultura a ajuns o Cenusareasa care parca ne incomodeaza. Nu ne putem permite sa purtam valorile iesene printre schele. Cultura trebuie sprijinita prin programe coerente si alocari bugetare semnificative. Voi dezvolta programe care sa duca la promovarea societatii academice iesene in plan national si international. Doar cu atentia indreptata spre valorile umane ale Iasului vom putea vorbi despre o adevarata capitala europeana a culturii.
5. Cât de importanta este functia de primar al Iasului la nivel national?
Sigur ca macar din punct de vedere simbolic, functia de Primar al Iasului are o insemnatate deosebita. Problema este ca trebuie ca Iasul sa conteze la nivel national pentru a putea incarca de semnificatie si functia despre care vorbiti. Trebuie sa deschidem Iasul si la nivel national si international pentru investitii, pentru fonduri europene. E timpul ca Iasul sa intre in rândul marilor orase dezvoltate economic si ca românii sa cunoasca si Iasul turistic, cultural si european.
6. Caracterizati-va adversarul intr-o fraza.
Primarul care a tinut Iasul pe loc prea mult timp. Dar iesenii vad de ani de zile cum este primarul, nu cred ca mai este nevoie sa-l descriu eu, s-a caracterizat singur prin ce a facut in acesti 4-5 ani. Cum puteti descrie un primar care nu a facut nimic pentru ieseni?
7. In cazul (inevitabil) al unei aliante cu PNL, pe cine ati prefera ca viceprimar dintre cei patru consilieri locali liberali?
Important este ca dupa ce voi câstiga alegerile, majoritatea de dreapta din consiliul local sa poata trece urgent la punerea in practica a proiectelor pentru ieseni. Problema viceprimarilor este una prematura. Va asigur insa ca in echipa mea nu vor avea loc decât oameni a caror prioritate va fi deschiderea Iasului si respectarea legii.
8. Situatie: culoarea noului Guvern este alta decât cea a partidului din care faceti parte. Ati fi dispus sa v-o schimbati in beneficiul iesenilor (tinând cont de "traditionalele" animozitati privind alocarea de fonduri)?
Spiritul liberal este o orientare careia i-am fost fidel. Acum fac parte dintr-un partid democrat-liberal. Asta este orientarea care cred ca va aduce prosperitate iesenilor.
9. Daca nu veti câstiga alegerile, ce veti face pe urma? Ramâneti in politica, va retrageti in administratie, va apucati de afaceri etc.?
Voi câstiga alegerile.
10. Dati un pronostic pentru turul II.
Vor invinge iesenii!
marți, 10 iunie 2008
Banel, pleaca din careu!
Cam asta era fraza pe care credeam ca o voi auzi la meciul cu Franta. Din fericire nu a fost nevoie. Jocul dintre romani si francezi a fost unul extrem de plictisitor incat nici mai multe sticle de bere nu i-ar facut pe romani sa simta ca se uita la un meci de fotbal. Singurele exceptii au fost cartonasele galbene, primele doua ale romanilor fiind luate din prostie. S-a vazut la ce au fost mai buni francezii: la faulturi.
luni, 9 iunie 2008
Orasul are nevoie de Laba!
Asa e numele omului, ce va mira? Vasile Laba promite ca, daca va fi ales primar, locuitorii din comuna Bistrita Bargaului vor fi mai fericiti. Sa-l credem pe cuvant :D.
Daca vreti sa radeti, cititi comentariile de pe blogul lui sutu. Vezi si alte sloganuri.
Daca vreti sa radeti, cititi comentariile de pe blogul lui sutu. Vezi si alte sloganuri.
duminică, 8 iunie 2008
Personalitatile prezente astazi la Iasi
La slujba de intronizare au venit o multime de personalitati. Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, i s-au alaturat Printul Paul al Romaniei, printul Dumitru Sturza, academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, cantaretul Tudor Gheorghe, ministrii Cristian Adomnitei si Varujan Vosganian, senatorul Gheorghe Funar, democrat-liberalii Emil Boc, Elena Udrea, Gheorghe Flutur si Cãtãlin Flutur, europarlamentarii Dumitru Oprea si Mihaela Popa, deputatii si senatorii de Iasi.
Tarantela
Imi place foarte mult muzica din sudul Italiei (Calabria, Sicilia + Sardinia). Am uploadat una dintre tarantelele mele preferate.
Cine e curva: politica sau politicienii?
Zilele trecute am putut asista la un spectacol dezgustator, spectacol in care Dumitru Oprea (PD-L) si Gheorghe Nichita (PSD) s-au sfortat din rasputeri sa gaseasca laude la adresa lui Cristian Adomnitei, liberalul satanizat de cei doi pana mai ieri. Acum, cand au nevoie de voturi ca de oxigen, ii dau limbi doar-doar vor obtine sprijinul PNL.
curva, curve, s.f. 1. (Pop.) Femeie care duce o viata desfranata. ♦ Prostituata. 2. Fig. Om ipocrit, josnic; cutra. – Din v. sl. kuruva (DEX '98)
Sursa: dexonline.ro
sâmbătă, 7 iunie 2008
Flacara Iasului
Iata ca in mai putin de trei luni Flacara Iasului a depasit o mie de cititori zilnic. Trendul pare a fi ascendent.
Jos Nichita!
Am primit un link de la un prieten. Cateva dintre jocuri sunt chiar amuzante. Jos Nichita!
joi, 5 iunie 2008
marți, 3 iunie 2008
luni, 2 iunie 2008
Oprea vs. Nichita
Mai toate lucrurile pronosticate anterior s-au adeverit. Conform sondajului comandat de Realitatea TV, Dumitru Oprea a castigat primul tur, urmat la scurta distanta de Gheorghe Nichita. Bucurie mare pentru democrat-liberal, suparare pentru social democrat (din acest motiv, in timpul transmisiunii de la miezul noptii de la acelasi canal tv, isi pierduse vocea). Turul II se anunta foarte interesant, mai ales ca se vor folosi multe atacuri sub centura. De ambele parti.
duminică, 1 iunie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)