Am vrut sa scriu aceste randuri mai demult. Acum patru ani. Poate ar fi trebuit. Scriu acum, cand situatia se repeta. Fata de 2008 difera doar partidul care e "pe val".
De vreo doua saptamani observ un fenomen care se manifesta mai ales in preajma campaniilor electorale. In astfel de perioade, politicienii, de regula cei care sunt considerati/se considera favoriti, se transforma. Ca om care lucreaza in presa simt acest lucru mai rapid decat ceilalti (sunt zile in care vorbesc si trei-patru ore la telefon - din pacate/din fericire cea mai mare parte cu oameni din administratie/politica).
Acum nu mai raspund la telefon, nu mai saluta, nu te mai cunosc. Nu mai zic de informatii "pe surse". Totul se concentreaza pe lupta politica si pe gandul la... "ce voi fi dupa alegeri". Ceilalti sunt doar unelte, iar in cazul in care nu ii ajuta, nu (mai) exista.
Cu multi dintre acestia pot spune ca am o relatie decenta. Cel putin pana acum. Insa nu pot sa nu observ aceasta schimbare de atitudine. Am pus toate aceste "transformari" pe seama stresului. Nu as vrea sa cred ca este vorba despre... nesimtire. Sau parvenire. Asa ca, domnilor, inca nu ati castigat nimic. Inca puteti pierde voturi. Fie si prin atitudine. Si, chiar daca veti castiga, dar veti ramane cu aceasta atitudine, nu ati dovedi ca sunteti mai buni.
2 comentarii:
oare mai e ceva care sa ne mire? tine minte o vorba: sa vezi peste cateva luni cum vom mai obtine o informatie!
Da Marius, ai dreptate, te-ai schimbat :P
Trimiteți un comentariu