Zilele trecute s-au implinit 2 ani de cand am intrat in presa. In tot acest timp am invatat multe, aproape as putea spune ca am invatat o meserie. Cu toate acestea, nu cred ca ma pot numi jurnalist. Poate e de vina latura mea de idealist, latura care ma face sa lupt permanent, sa vreau mai mult. Presa, mass-media, e o lume cu totul si cu totul aparte. E atat de spurcata si totusi atat de placuta. Vorba lui Nicolea Titulescu (“Politicianul/Un bun diplomat trebuie sa fie dispus sa inghita o broasca raioasa zilnic, pe stomacul gol”) se aplica pe jumatate si in acest domeniu. Dar sunt si avantaje.
"Ana are mere"
Ii multumesc lui Tudor Leahu pentru cea mai importanta lectie pe care am invatat-o in legatura cu redactarea unui material de presa. "Ana are mere". Este atat de simpla si totusi poate avea atatea intelesuri. "Ana are mere" inseamna de fapt baza, adica sa poti redacta un text intr-un mod simplu, dar publicabil. Asta ar trebui sa fie un ziar: sa se adreseze celor multi, sa fie clar, inteligent.
P.S. Poate intr-un post viitor voi scrie despre studentii la jurnalism si facultatea de “gazetari”.
6 comentarii:
multi inainte...
Wei parciule, vezi wei, ce greu e sa fii politician? Asa ca mai bine (pentru tine) jurnalist decat om politic.
La multi ani!
Felicitari! si...la mai multi!
Recunosc si eu meritul lui Tudor care s-a chinuit nitel la primul meu articol cu o fraza de-a mea scrisa parca dintr-un tratat juridic. Si de atunci..."Ana are mere"
@viorel: multumesc.
@daniel: am zis eu ca vreau sa fiu om politic? multumesc
@incontestabil: multumesc. imi aduc aminte. cred ca a intrat in analele "ziua de iasi", nu? :))
la facultatea de "gazetari", cum zici tu, afli ca ana nu are numai mere, ci si pere. ;)
1. afli, dar pui in practica?
2. "ana are mare" ramane abc-ul... :D
Trimiteți un comentariu